Bun venit în orașul Bacău

Graţie poziţionării geografice judeţul Bacău deţine variate forme de petrecere a timpului liber, recuperare medicală, revedere a istoriei si culturii romanesti si pelerinaj spiritual. Cheile şi Cascada Slănicului, traseele montane în Munţii Nemira, izvoarele minerale, centrele de tratament, casele memoriale, maritele castele sau bisericile si manastirile incrustate in istoria neamului reprezintă adevarate motive pentru vizitarea acestor meleaguri.

Accesibilitate şi mijloace de transport

Accesibilitatea la toate obiectivele turistice promovate se poate realiza rutier, fiind legate de drumuri europene, naţionale şi judeţene.

Rutier - Accesul rutier în municipiul Bacău se poate face prin intermediul drumurilor europene E85 (pe ruta Suceava - Bucureşti), E60 (dinspre Piatra Neamţ) şi E574 (dinspre Oneşti) şi prin intermediul drumului naţional 2G (dinspre municipiul Moineşti).
Municipiul Bacău este conectat spre oraşe din toate zonele ţării prin rute regultate de transport rutier în comun.
Feroviar - Municipiul Bacău este amplasat pe Magistrala feroviară 500 București (nord) - Ploiești (sud) - Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani.
Aerian - În municipiul Bacău funcţionează unul dintre cele trei aeroporturi internaţionale din Regiunea Nord Est, asigurând conexiuni aeriene cu destinaţii internaţionale din Italia, Belgia, Spania, Marea Britanie.

Scurt istoric

Intersectat de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice. În epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucești au contribuit la cunoașterea istoriei și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.

Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de maturizare a feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini, Bacăul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

În prezent județul Bacău se întinde pe o suprafață de 6621 kmp, având în componență 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune, cu o populație de peste 583,6 mii de locuitori.

Reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume, Municipiul Bacău este situat în partea centrală a Moldovei, la doar 9 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Supranumit oraşul lui Bacovia, Bacăul este a treia localitate ca mărime din Moldova, cu o suprafaţă de 43km² şi o populație de aproximativ 150.000 de locuitori (estimare 2011).

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Temperatura medie anuală este de 9 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, dar şi încălzirii globale.
Deşi prima atestare documentară o găsim în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (1408), originea oraşului se pierde în negura timpului. Cert este că la sfârşitul secolului al XIV-lea, Bacăul era o aşezare urbană bine închegată, una din cele mai prospere din sudul Moldovei, având atribuţii militare şi comerciale.
Orașul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oștile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscută și datorită importanței sale în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraș s-a stabilit Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, monumente istorice fanion ale oraşului. Iniţial târg, Bacăul a devenit oraş şi în 1929 a fost ridicat, prin Decret Regal, la rang de municipiu.
În oraşul Bacău a văzut lumina zilei poetul Vasile Alecsandri, la data de 21 iulie 1821. De aceste meleaguri şi-au legat numele pentru veşnicie, în afară de Vasile Alecsandri, George Bacovia, George Enescu, Vasile Pârvan, Grigore Tăbăcaru, Nicu Enea, George Apostu precum şi alte personalităţi marcante.

Primăria

Calea Mărășești, nr.6, Bacău

Telefon: 0234.581.849
Telefon: 0234.208.900
Fax: 0234.588757
Email: contactprimarie@primariabacau.ro

Web: https://municipiulbacau.ro

Program

Luni - Joi: 7:45 - 16:30
Vineri: 7:45 - 14:00

Centrul de informare turistică

Telefon: 0234.571.915
Fax: 0234.571.915